Nu ar trebui sa scriu prea mult despre acesta campanie
electorala, nu stiu cum se face sunt gasita mult prea tanara sa ma
exprim despre... cu atat mai mult cu cat nu am experienta necesara.
Nu am urmarit celelalte campanii electorale pe motiv ca nu mi-au dat motiv s-o fac, asa credeam atunci. Insa faptul in sine, grotesc si el, acela de a nu ne implica in viata publica, atunci cand se incalca in cel mai cumplit mod normele de conduita morala si nu numai... garanteaza derapajele viitoare.
Privind in urma la formatarea societatii romanesti, am zarit spatii goale pe ,,hard'' care erau lasate de cei care au trecut in nefiinta, ori au plecat din tara... Si ce mi-am zis eu; daca numai eu am observat asta, e clar ca unul dintre aceste spatii o sa il ocup eu. Zis si facut. Campania aceasta m-a purtat pe aceste spatii goale, de la un capat de tara, la altul. Nu are rost sa va reamintesc ca nu am cuvinte sa redau jalnica situatie derivata din majoritatea discursurilor tinute de cei care ,,ne vor binele'' . Mai avem multe altele de invatat, de indurat, de rezolvat, ca vorba aia Dumnezeu ne da, dar nu ne pune in traista. Astazi inainte de a ne ruga inca o data, si inca o data, sa ne lumineze Dumnezeu pentru a ne alege conducatori destoinici, curajosi, drepti si cu experienta, as dori sa ne amintim de acei mari oameni de cultura, eruditii, plecati dintre noi, si care au activat si in politica. Cine sunt eu sa sa scriu despre ei...! Aproape ma garbovesc de spate si incovoiata cu-n ochi doar privesc la ei si indraznesc sa le cer iertare pentru ca numai acum cand nu mai sunt inteleg cat echilibru au adus in politica romaneasca, doar prin simpla lor prezenta.
Vreau sa va amintesc; Paunescu a murit indoliat, parasit de un popor caruia i-a dat cei mai mari colindatori din toate timpurile, si atat de mult umor, caldura romaneasca si nemuritoarele lui versuri atat de speciale, utile, logice si de suflet. Paunescu a murit singur, in lumea acesta a fost calauzit de ,,Flacara'' cand ea s-a stins spatiul a ramas gol si-ntunecos. Popor care nu iarta, care nu intelege rostul cuvintelor si nici locul eruditilor lui, pe care ani si ani i-au prigonit pana la a-i eradica.
Paunescu a murit parca fericit ca moartea ii face felul, era asa ca o pedeapsa pentru ca constient fiind... totusi nu a reusit sa aduca lumina in sufletul poporului, de parca ,,Flacara'' ardea doar pentru el si o data cu el.
Chiar asa... sa nu intelegem nimic? Nu pot sa continui in felul acesta, durerea imi mananca creierul, dar am speranta ca alti romani ii vor pomeni in randurile lor...mai des si cu respectul cuvenit.
https://www.youtube.com/watch?v=YS4MqklSzTU&feature=share
Nu am urmarit celelalte campanii electorale pe motiv ca nu mi-au dat motiv s-o fac, asa credeam atunci. Insa faptul in sine, grotesc si el, acela de a nu ne implica in viata publica, atunci cand se incalca in cel mai cumplit mod normele de conduita morala si nu numai... garanteaza derapajele viitoare.
Privind in urma la formatarea societatii romanesti, am zarit spatii goale pe ,,hard'' care erau lasate de cei care au trecut in nefiinta, ori au plecat din tara... Si ce mi-am zis eu; daca numai eu am observat asta, e clar ca unul dintre aceste spatii o sa il ocup eu. Zis si facut. Campania aceasta m-a purtat pe aceste spatii goale, de la un capat de tara, la altul. Nu are rost sa va reamintesc ca nu am cuvinte sa redau jalnica situatie derivata din majoritatea discursurilor tinute de cei care ,,ne vor binele'' . Mai avem multe altele de invatat, de indurat, de rezolvat, ca vorba aia Dumnezeu ne da, dar nu ne pune in traista. Astazi inainte de a ne ruga inca o data, si inca o data, sa ne lumineze Dumnezeu pentru a ne alege conducatori destoinici, curajosi, drepti si cu experienta, as dori sa ne amintim de acei mari oameni de cultura, eruditii, plecati dintre noi, si care au activat si in politica. Cine sunt eu sa sa scriu despre ei...! Aproape ma garbovesc de spate si incovoiata cu-n ochi doar privesc la ei si indraznesc sa le cer iertare pentru ca numai acum cand nu mai sunt inteleg cat echilibru au adus in politica romaneasca, doar prin simpla lor prezenta.
Vreau sa va amintesc; Paunescu a murit indoliat, parasit de un popor caruia i-a dat cei mai mari colindatori din toate timpurile, si atat de mult umor, caldura romaneasca si nemuritoarele lui versuri atat de speciale, utile, logice si de suflet. Paunescu a murit singur, in lumea acesta a fost calauzit de ,,Flacara'' cand ea s-a stins spatiul a ramas gol si-ntunecos. Popor care nu iarta, care nu intelege rostul cuvintelor si nici locul eruditilor lui, pe care ani si ani i-au prigonit pana la a-i eradica.
Paunescu a murit parca fericit ca moartea ii face felul, era asa ca o pedeapsa pentru ca constient fiind... totusi nu a reusit sa aduca lumina in sufletul poporului, de parca ,,Flacara'' ardea doar pentru el si o data cu el.
Chiar asa... sa nu intelegem nimic? Nu pot sa continui in felul acesta, durerea imi mananca creierul, dar am speranta ca alti romani ii vor pomeni in randurile lor...mai des si cu respectul cuvenit.
https://www.youtube.com/watch?v=YS4MqklSzTU&feature=share
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu