Zicea maica-mea ca preotul satului merge la hora si joaca;
- Ce preot e asta zicea ea?
Imi parea rau sa aud ca ea il judeca pe preotul cel tanar si marinimos. De cate ori se intorcea din comuna de la inmormantari, iar eu eram in strada, copila de vreo 5 ani, imi dadea un colacel. Cobora de pe bicicleta si se straduia sa gaseasca prin straitza un colacel cu banut. Si daca eram intre copii de varsta mea, doar eu primeam colacelul de la parintele. Dupa ce mama s-a tot prostit cu barfa... parintele a intors fatza de la mine. Credeti-ma pe cuvant, de atunci parca si-a intors Dumnezeu fata de la mine. Cred cu tarie ca atunci cand cineva din familia ta isi bate joc de un om care te omeneste, care iti face bine si iti tot bati joc de el pana cand saracu' in toata marinimia lui isi intoarce fata... satul fiind de atata osanda gratuita... Cand isi intoarce fata de la tine un om cuminte, cu inima, atunci vei intelege ca din acel moment vei ajunge prada celor nesabuiti, a celor fara minte... Desi... uneori eram murdara de praf si muci, cu rochita zdrentuita de cat incalecam gardurile cu copiii de o seama cu mine, parintele nu m-a batjocorit vreodata pentru ca eram slinoasa, murdara si zdrentoasa. Insa fratele mamii cel ajus stab vine intr-o zi la tara, mama era cocotzata pe schele impreuna cu tata si cu unchiul care isi facea casa noua, de pe care schele coborau seara si fiinca eu eram lasata in voia sortii, eram mai mereu jegoasa si slinoasa, unchiul ma batjocoreste si ma scoate afara fara nici o urma de regret. Nu cred ca aveam mai mult de 5 ani. Atunci am inteles pentru prima data, ca parintele desi eram neingrijita de parinti, el imi oferea colacelu' cu banut, iar unchiul meu sange din sangele meu, ma prigonise, chiar daca eram doar o matza de fetitza. De atunci in toata viatza mea, am avut mare grija sa nu judec omul dupa cum arata, dupa cum se infatiseaza ochilor mei, ca nu cumva satana sa ma posede atat de aprig precum facuse cu ai mei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu