...oamenii INDUMNEZEITI, nu executa, si nu te obliga la nimic..
Asa se intampla! Insa...
Azi m-am postat pe niste scari ale unei pravalii si faceam cipca cu margele. Priveam din cand in cand trecatorii, si... Am observat ca unii ma priveau cu un soi de mila amestecata cu amenintarea mocnita de ceva vreme! Apoi la un grup de tineri care se holbanu la mine le-am raspuns in engleza desi nu ma intrebasera nimic verbal, ci doar din priviri;
- I want to be stupid...
(Si fiinca vreau sa fiu stupida pana in panzele albe, fiicei mele i-am spus aseara ca, de azi eu sunt copilul ei, mai exact;
- ...im your baby!
Mi-a placut ce am vazut aseara, din acel moment s-a preocupat de mine; Altfel uitase cu desavrasire de existenta mea...)
Dupa o vreme strada a inceput sa se zguduie de hohote de ras. Mai tarziu au aparut romani mai asezati si imi spuneau, desi nu am facut vreodata cunostinta cu ei;
- Sarut mana!
Oamenii au in gena taria de a-l ridica pe om, daca e un nimeni... Acelasi lucru il facuse si Isus, i-a ridicat pe toti. Daca ar fi fost pus sa aleaga... El insusi, atunci s-ar fi oferit pe sine. Ca poporul sa il fi ales pe Isus, si nu hotul, INSEMNA SA IL SUPERE PE Dumnezeu. Exact asta vroia Centurionul, ca poporul sa se lepede de Dumnezeu. Si Dumnezeu l-a ales pe pacatos sa il tina aproape, si cand crediciosul i-a reprosat asta, El a zis;
- Tu esti pe calea cea buna!
Educatia religioasa, indocmatizarea poporului il obliga sa aleaga dupa cum a invatat, auzit...
Un popor educat nu ar lua parte la o executie, atunci nu ar fi pus in situatia sinistra de a alege intre cei buni si cei rai... Invatatura pe care trebuie sa o
desprindem din context este, de a ne tine la distanta de cei care executa, ucid oameni, pentru ca in esenta invataturii, oamenii INDUMNEZEITI, nu
executa, si nu te obliga la nimic...
https://www.facebook.com/dracusoru.vesel/photos/a.139495236240523.1073741828.139493739574006/276649942525051/?type=1&theater
*****
Fara lacrimi
Oamenii plang, plang, pana se maturizeaza! Plang pentru ca sunt razgaiati si nu vor sa accepte si sa inteleaga ca universul nu se roteste numai si numai in jurul lor. Oamenii plang, de jalea lor se bucura cei care sunt mici la suflet, care au schimbat lacrimile pe sange. Asta nu inseamna ca cei care nu plang, varasa sange...! De aici deducem ca oamenii au nevoi; nevoia de a plange ,,nevoia de a varsa sange'' nevoia de a chinui pe altii... intelegem deci ca cel care plange are o problema de adaptare! Unii spun ca, plangand se descarca. Dar daca si-ar petrece timpul cu oamenii mult mai oropsiti decat ei, de exemplu, vizitand un camin de batrani, sau o sectie de reanimare... Varsarea de lacrimi, nu linisteste, nu descarca, nu...! Plansul mahneste constiinta pana in a-si calca pe suflet, intr-atat incat, dupa lacrimi, el, cugetul accepta ca este neputincios. Apoi omul constient fiind ca-i neputincios, plange iarasi pentru ca se simte neajutorat. Constientizand ca este neajutorat, dupa ce a dat indelung apa la soareci, spune;
- Nici nu mai am lacrimi!
Ar vrea sa mai planga de ciuda ca-i neajutorat, dar nu mai are lacrimi. Ce sa vezi, omul si-a secat fantana de lacrimi. De aici incolo ii plange sufletul, fata i se innegreste, buzele i se subtiaza, spatele se apleaca, vezi cum il trage pamantul... Si-ti vine sa ii dai o mama de bataie sora cu moartea, apoi sa ii zici;
- Na, na, sa ai de ce plange ca-ti rupsei oasele.
Insa, ma bantuie o vorba de a bunicii mele, caruia dupa moartea mamei mele i-a pierit zambetul cu totul, iar eu o tot intrebam ce are! Mi-a zis;
- Fata mea, iti moare tata, iti moare mama, rude, prieteni, colegi... dar cand iti petreci la groapa propriul copil, este raul cel mai mare pentru un om, nimic nu se compara cu durerea lasata in urma...! Iata situatia sinistra care justifica omul inlacrimat, singura...
Asa se intampla! Insa...
Azi m-am postat pe niste scari ale unei pravalii si faceam cipca cu margele. Priveam din cand in cand trecatorii, si... Am observat ca unii ma priveau cu un soi de mila amestecata cu amenintarea mocnita de ceva vreme! Apoi la un grup de tineri care se holbanu la mine le-am raspuns in engleza desi nu ma intrebasera nimic verbal, ci doar din priviri;
- I want to be stupid...
(Si fiinca vreau sa fiu stupida pana in panzele albe, fiicei mele i-am spus aseara ca, de azi eu sunt copilul ei, mai exact;
- ...im your baby!
Mi-a placut ce am vazut aseara, din acel moment s-a preocupat de mine; Altfel uitase cu desavrasire de existenta mea...)
Dupa o vreme strada a inceput sa se zguduie de hohote de ras. Mai tarziu au aparut romani mai asezati si imi spuneau, desi nu am facut vreodata cunostinta cu ei;
- Sarut mana!
Oamenii au in gena taria de a-l ridica pe om, daca e un nimeni... Acelasi lucru il facuse si Isus, i-a ridicat pe toti. Daca ar fi fost pus sa aleaga... El insusi, atunci s-ar fi oferit pe sine. Ca poporul sa il fi ales pe Isus, si nu hotul, INSEMNA SA IL SUPERE PE Dumnezeu. Exact asta vroia Centurionul, ca poporul sa se lepede de Dumnezeu. Si Dumnezeu l-a ales pe pacatos sa il tina aproape, si cand crediciosul i-a reprosat asta, El a zis;
- Tu esti pe calea cea buna!
Educatia religioasa, indocmatizarea poporului il obliga sa aleaga dupa cum a invatat, auzit...
Un popor educat nu ar lua parte la o executie, atunci nu ar fi pus in situatia sinistra de a alege intre cei buni si cei rai... Invatatura pe care trebuie sa o
desprindem din context este, de a ne tine la distanta de cei care executa, ucid oameni, pentru ca in esenta invataturii, oamenii INDUMNEZEITI, nu
executa, si nu te obliga la nimic...
https://www.facebook.com/dracusoru.vesel/photos/a.139495236240523.1073741828.139493739574006/276649942525051/?type=1&theater
*****
Fara lacrimi
Oamenii plang, plang, pana se maturizeaza! Plang pentru ca sunt razgaiati si nu vor sa accepte si sa inteleaga ca universul nu se roteste numai si numai in jurul lor. Oamenii plang, de jalea lor se bucura cei care sunt mici la suflet, care au schimbat lacrimile pe sange. Asta nu inseamna ca cei care nu plang, varasa sange...! De aici deducem ca oamenii au nevoi; nevoia de a plange ,,nevoia de a varsa sange'' nevoia de a chinui pe altii... intelegem deci ca cel care plange are o problema de adaptare! Unii spun ca, plangand se descarca. Dar daca si-ar petrece timpul cu oamenii mult mai oropsiti decat ei, de exemplu, vizitand un camin de batrani, sau o sectie de reanimare... Varsarea de lacrimi, nu linisteste, nu descarca, nu...! Plansul mahneste constiinta pana in a-si calca pe suflet, intr-atat incat, dupa lacrimi, el, cugetul accepta ca este neputincios. Apoi omul constient fiind ca-i neputincios, plange iarasi pentru ca se simte neajutorat. Constientizand ca este neajutorat, dupa ce a dat indelung apa la soareci, spune;
- Nici nu mai am lacrimi!
Ar vrea sa mai planga de ciuda ca-i neajutorat, dar nu mai are lacrimi. Ce sa vezi, omul si-a secat fantana de lacrimi. De aici incolo ii plange sufletul, fata i se innegreste, buzele i se subtiaza, spatele se apleaca, vezi cum il trage pamantul... Si-ti vine sa ii dai o mama de bataie sora cu moartea, apoi sa ii zici;
- Na, na, sa ai de ce plange ca-ti rupsei oasele.
Insa, ma bantuie o vorba de a bunicii mele, caruia dupa moartea mamei mele i-a pierit zambetul cu totul, iar eu o tot intrebam ce are! Mi-a zis;
- Fata mea, iti moare tata, iti moare mama, rude, prieteni, colegi... dar cand iti petreci la groapa propriul copil, este raul cel mai mare pentru un om, nimic nu se compara cu durerea lasata in urma...! Iata situatia sinistra care justifica omul inlacrimat, singura...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu