In purpura

Poetul,
fărâmă din tine,
din mine, cu toţi
pentru toţi,
gândul vine,
pleacă, cântă,
boceşte,
risipeşte valuri
de ţărm lovite
şi vorbe
rele otrăvite,
vrajă a formelor
alese în cuvinte,
culese, aranjate,
destrămate...
în neştire!

Cuvinte nerostite,
învălmăşite,
ciudate, fistichii
sau simple perle
înşirate,
ale tale sunt.

Poetul simplu
in purpura,
cu forme suave,
alungite, încercănate,
cu gândul ales,
cernut, prezent,

Tu, dor,

fior al sufletului
în veci liniştit,
tresari minune
a cuvintelor
scrise, rostite
şi
nerostite!
 *****
de Ionela Horge,
poem dedicat domnului
Corneliu Vadim Tudor